Revelion în stil Italian

Capodanno-Firenze-2013

Un revelion în familie e tihnit. Cu rude, vecini şi prieteni e o petrecere la care ultimul spală vasele. În pieţele oraşelor te simţi în mulţime ca o bulă de aer într-un pahar de şampanie. Iar un An Nou peste hotare este o mică aventură. La întoarcerea  dintr-un revelion în Italia, ai putea fi întrebat dacă “chiar se merită”?  (cu accent pe „tă”). Da, „se merită”, căci din Italia, cu revelion sau fără revelion, vii întotdeauna încărcat de amintiri frumoase.

Dar iată meniul unui Revelion Ultramarin în stil italian:

Aperitiv à la Bolognese

Revelionarrii sosesc pe calea aerului în capitala provinciei Emilia Romagna unde fac o vizită a centrului istoric. Încă din copilăria sa romană, Bologna a arătat că nu degeaba este la întretăierea unor importante căi de legătură între punctele cardinale ale Italiei, devenind un oraş îmbelşugat şi opulent, al doilea ca importanţă în  Roma Antică. Din ruinele vechiului imperiu, bolognezii au creat un oraş în care a fost înfiinţată în 1088 prima universitate din Europa aducându-i numele de “la dotta – cea învăţată”,  un uimitor sistem de canale, un puternic centru  de producţie textilă şi o tradiţie culinară atât de bogată şi de diversă încât i-a atras numele de “la grassa – cea grasă”. La adăpostul porticelor protejate de UNESCO (38 de kilometri), se ajunge în centru, unde o uriaşă construcţie din turnuri şi palate este înconjurată de pieţe pitoreşti aşa cum cizma italiană este înconjurată de mările Mediteranei – Piaţa Neptun, Piaţa Mare (Maggiore), piaza Re Enzo.   

Doi zgârie nori medievali, Asinelli, de 98 de metri şi Garisenda, până la brîul celuilalt şi cu trei metri înclinaţie), aflate la câteva porticuri de centru, sunt mărturia vremurilor când Bologna avea peste o sută de turnuri. Vai de cel care venea beat acasă de revelion pentru că intrarea era amplasată cam la zece metri înălţime!

Oriunde te uiţi, totul e roşu de cărămidă, care a fost materialul de construcţie preferat al bolognezilor, iar din turnuri ai vedea la fel: o mare roşie de acoperişuri. Bologna a primit astfel şi cea de-a treia poreclă: “cea roşie – la rossa”.

Bologna-Piazza_Maggiore

Antreu – O zi cu soare şi vin Chianti în Toscana

 

Dacă te scoli devreme poţi vedea multe lucruri în Toscana, unde după fiecare deal se piteşte un “ceva” interesant.

Turul Ultramarin a început cu San Gimignano, un orăşel fermecător al cărui centru, presărat cu turnuri a fost trecut şi el în patrimoniul UNESCO. Din păcate, proprietarii “Gelateriei” cu cea mai bună îngheţată din lume erau plecaţi de Revelion.

Regiunea Chianti, compusă din patru Chianti-uri mai mici, i-a primit pe revelionari cu cramele deschise, cu mâncare italiană şi cu degustări de vinuri de la alb uşor la roşu greu de Chianti, brânzeturi, uleiuri fine de măsline şi biscuiţi toscani.

Siena are o uluitoare piaţă medievală unde are loc de două ori pe an nebuna cursă “palio” pe caii neînşeuaţi ai cartierelor ce se întrec de secole. E mai presus de sport, competiţie oarbă sau rivalitate, e modul unic de a trăi sienez. Pe cel mai înalt deal din cele trei ale oraşului, stă catedrala. E greu, foarte greu să spui ce e mai frumos: incredibil de bogata faţadă gotică sau extraordinara pardoseală din marmură, un adevărat compendiu din 72 de imagini ce alcătuiesc o uriaşă bandă desenată de înţelepciune antică, morală şi religioasă. Din înalturi te privesc invidioşi că mergi la revelion la Florenţa, portretele sculptate a primilor 172 de papi de la Sfântul Petru la Lucius al III-lea.

La lumina primelor stele (de iarnă), Monteriggioni, o mică fortăreaţă medievală, disputată între Florenţa şi Siena, mai stă şi acum de strajă. Cei câţiva locuitori te aşteaptă răbdători să le vizitezi cetatea la întoarcerea spre casă.

Un entrée ca acesta sigur îţi face somn şi trebuie odihnă pentru….

IMG_7172

 

Felul principal – Florenţă garnisită cu artă

şi stropită din belşug cu Renaştere

E greu de crezut că într-un singur oraş se pot găsi atâtea opere esenţiale pentru evoluţia artei. O Meccă a artiştilor, unde cei ce slujesc aceste muze ar trebui să meargă măcar odată în viaţă.

Santa Maria Novella a fost începutul şi sfârşitul plimbării florentine, o Alfa şi Omega din marmură, pe care primul mare arhitect renascentist, Leon Batista Alberti, a folosit-o pentru a introduce primele elementele novatoare ale noii arte a Renaşterii.

Cei care au impulsionat şi au asigurat condiţii de vis pentru protecţia celor ce aveau să iniţieze Renaşterea a fost familia di Medici. Nu numai prin mecenate, biblioteci şi muzee, ci până şi prin locul de veci. Cripta familiei a devenit imediat un loc vizitat de toţi călătorii cu gust din Florenţa. Mausoleul are băncuţe binevenite unde poţi sta să admiri această incredibilă Capelă a Principilor. Opusul ei pare Noua Sacristie unde patru statui ale divinului Michelangelo, Ziua şi Noaptea de o parte şi Amurgul şi Aurora de cealaltă, stau într-o simplitate demnă de trecerea în celălalt tărâm. Dacă Medicii au sperat la liniştea somnului de veci, ei bine, o pot găsi doar după orele de program ale muzeului.

Piaţa Domului este unul din locurile binecuvântate cu capodopere: Porţile Paradisului la Baptisteriu, Domul Santa Maria delle Fiori încoronată de Cupola lui Brunelleschi, Campanilla, alcătuiesc un cor îngeresc al arhitecturii italiene.

După cele dedicate celui de sus, Piaţa Signoriei este dedicată pământenilor. Vegheată de un impunătorul castel medieval al primăriei. cu un turn de 98 de metri, piaţa este de fapt o superbă galerie de scuptură David, “Uriaşul” lui Michelangelo, stă la intrarea signoriei. Fântâna lui Neptun, statuia ecvestră a Primului Duce al Toscanei Cosimo I de Medici, Răpirea Sabinelor, Perseul lui Benvenuto Cellini, Hercule, te transportă în altă lume. Ca să nu-ţi revii, vizitezi Galeriile Uffizi, cea mai mare colecţie de picturi a Italiei şi probabil, cea mai valoroasă colecţie Renascentistă.

După atâtea feluri, urmează un binemeritat…

IMG_6877

 

Desert – Revelion în stil italian

Pentru cei ce au sărbătorit la restaurantul hotelului, a fost un prilej de a lua cunoştinţă cu rafinamentele culinare italiene. Sarmalele au fost înlocuite cu fructe de mare iar fripturile au devenit somoni, Peposo sau Ribollita. Pupăturile şi urările s-au auzit în toate limbile acestui Revelion-Babilon.

Ceilalţi au luat pieţele Florenţei la rând. Concerte de muzică clasică cu multe valsuri, jazz, rock şi concert de muzică italiană unde melodiile erau cântate de toţi cei din jur au animat pieţele. Petarde care au transformat străzile într-un  Beirut toscan, râuri de şampanie şi ‘jdemii de tineri, aşa a fost exuberantul “Capodanno” sau “La notte din San Silvestre 2013”.

Şi-am încălecat pe-un “Palio”  fără şa şi  la o bărdacă de Chianti v-am spus Revelionul aşa!

Buon Anno Felice a Tutti!

 

 

Powered By DT Author Box

Written by Ultramarin

You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply