Itinerariile cunoaşterii, în judeţul Arad

Primaria-Aradhgghhn

Rochia cu frunze tesute de aur a toamnei a îmbrăcat de mult ţara noastră. Şi cum ai putea să te bucuri de ultimele zile de octombrie decât într-o excursie în mijlocul naturii?! Culorile toamnei sunt minunate: de la galbenul pal la roşul de foc, toate îţi încântă privirea. Alături de câţiva colegi şi profesori din Timişoara, răspund afirmativ la invitaţia Agenţiei de turism Ultramarin, care de această dată ne-a invitat într-o ieşire în judeţul Arad, sau Pe drumul Marmurei, cum aveam sa o numim ulterior.

E vineri dimineaţa şi plecăm nerăbdători la drum. După doar câţiva kilometri, atmosfera în autocar a devenit una extrem de prietenoasă, făcând cunoştinţă şi schimbând opinii cu cei din jur. Prima oprire este la Vinga, acolo unde călcăm pragul bisericii bulgareşti, a cărei construcţie a început în anul 1890. Un ghid local, dar şi un profesor care ne-a insoţit tot drumul, ne-au oferit explicaţiile legate de acest edificiu cu dimensiuni, statui si vitralii impresionante.

Cuprinşi de emoţii plecăm spre municipiul Arad. După un tur scurt cu autocarul, intrăm în clădirea Primăriei care impresionează prin măreţie, dar și prin eleganța și strălucirea ornamentelor interioare: scări din marmură de Moneasa, feronerie, vitralii sau picturi de mari dimensiuni ce împodobesc interioarele. Vizităm apoi sala festivă din balconul căreia ni se aşterne o frumoasă panoramă a pieţei centrale.

IMG_9519

Vremea bună ţine cu noi şi după ce părăsim melancolici oraşul de pe Mureş, plecăm spre Moneasa. În staţiunea clătitelor ajungem seara, dar nu putem să nu vizităm unul dintre principalele obiective turistice. Mergem pe jos preţ de câteva minute în care admirăm pădurile îmbrăcate într-o platoşă de aramă, şi ajungem la vechiul furnal. Ridicat în secolul XVIII, furnalul de la moneasa este singurul din România de acest fel care mai poate fi vizitat. În partea de sus se mai pot observa şi acum elementele de armare şi cele aparţinând cetăţilor feudale.

IMG_9781

Numai că razele palide ale soarelui s-au ascuns de mult, iar noi trebuie să mergem la cină. Lacul liniştit; acesta este numele pensiunii la care am stat, un loc cochet, tihnit, cu gazde vesele şi primitoare. Ciorba ardelenească şi friptura pe care le-am servit au fost extraordinare şi astfel, după câteva ore de poveşti la gura lacului ne îndreptăm spre camerele noastre.

A doua zi, soarele începe să mângâie pământul amorţit, iar bruma argintie a împodobit întreaga zonă. Nu e timp de pierdut, astfel, după micul dejun plecăm spre cariera de marmură. Încă de jos, priveliştea este superbă: copaci roşiatici ne bucură privirea, în vreme ce frunze care strălucesc asemeni unor  monezi de aur ne aduc aminte că toamna şi-a intrat în drepturi. Ajunşi la carieră, profesorul Gropşianu ne captează atenţia cu explicaţiile sale despre provenienţa şi modul de formare al marmurei şi modalităţiile de exploatare. Timpul trece repede şi întorşi la autocar pornim spre casă, lăsând în urmă ramurile împodobite de culoare şi lumină ale pădurii.

IMG_9794

IMG_9561

Răzvan Aniţescu

Powered By DT Author Box

Written by Ultramarin

You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply